Contraspionajul turcesc a intensificat recent activitatea, cu operațiuni care au dus la arestarea a 34 de persoane acuzate de spionaj în numele Mossadului israelian și a patru sirieni suspectați de a fi agenți ai Franței. Cea mai notabilă acțiune a fost arestarea a șase persoane acuzate de spionaj în numele Chinei împotriva activiștilor uiguri din Turcia, în cadrul unor raiduri realizate în comun de poliție și serviciile de informații în Istanbul. Uigurii, care vorbesc o limbă înrudită cu turca și sunt de religie islamică, sunt o minoritate reprimată de autoritățile chineze, iar situația lor reprezintă un punct major de tensiune între Occident și China.
Provincia Xinjiang, patria uigurilor, este o zonă geopolitică critică pentru China, deoarece prin ea trece „noul drum al mătăsii” către republicile din Asia Centrală și de acolo către piețele din Europa sau din Orientul Mijlociu. Turcia, care găzduiește o parte a diasporei uigure, a avut în trecut o atitudine fluctuantă față de problema uigurilor, președintele Erdogan fiind dispus să o ignore în favoarea unor acorduri profitabile cu China.
Cu toate acestea, recentele arestări indică o schimbare de atitudine. Acestea au fost anunțate public, ceea ce nu este obligatoriu în cazurile de spionaj, sugerând o abordare mai fermă a problemei uigure. Sub presiunea uigurilor din Turcia și a sensibilităților politice interne, problema uigurilor a provocat fricțiuni între Ankara și Beijing. Aceste tensiuni au culminat cu închiderea consulatului chinez din Izmir în 2019 și cu convocarea ambasadorului chinez la Ministerul Afacerilor Externe în 2021. Arestările recente pot fi interpretate ca o încercare a Ankarei de a transmite un mesaj aliaților occidentali că se plasează pe o traiectorie mai pro-occidentală.